un strop de sange si unul de cafea, cam cat iti intra pe o masea, masura folosita adesea, pentru mancaruri sau asa ceva, eu o folosesc cam pentru orice, chiar si pentru domnisoare, un strop de sange si unul de cafea, e un gust amar placut pentru persoana mea, tu ai putea sa masori gustul, cu un strambat din nas si o rasucire cu tot bustul sau ai putea sa’njuri echivalent cu gustul, cum face rusul cand se enerveaza, ca sotia nu ii se mai epileaza. ca tot vorbeam de domnisoare, de epilat si alfabetizare, un strop de sange si unul de cafea e ceva gustat de toata lumea, dar cand cantitatea e sporita, cam zece soprane ce se agita, vreo zece rusi scrasnind din dinti, vreo sase unguri fara parinti, vreo opt directori toti faliti si-am spus cam mult si tot n-ajung, ca’s multe guri care vor bea, un strop de sange si unul de cafea, s-atinga un nivel pierdut gasit de mine de amar venin de radacine. eram beat. eram “beat lemn” ar spune unii, “de care lemn?” ar spune hunii, ca turcii’s cunoscuti ca negustori, de esti beat lemn vor sa stie care, eram de brad caci stateam pe picioare. apare o domnisoara, se prezinta “buna” cu un nume oarecare, ii placea si ei un strop de sange si unul de cafea, asa se pare, era galanta si ce miscari … nu mi-amintesc. ii stiu doar ochii, ca un vierme de vodca ruseasca, curatat, crutat de viata amoroasa, un rece negru aer ce apasa si arata spre parul lung lasat pe spate, un strop de sange si unul de cafea, dar rece, ea asa il bea.
acum stau la umbra parului lasat pe spate, caci vreau sa simta timpul neuitat de noapte.
















